Am vrut astazi sa ascult o melodie si am gasit-o pe youtube cu un filmuletz si mi-am amintit povestea filmuletzului.

O relatie de 1 an si ceva in care cei doi, Serena si Dan, chiar s-au iubit. Si toate chestiile ce le faceau impreuna, cadourile, emotiile ce le traiau de fiecare data cand se intalneau, toate micile lucruri care pe ei chiar ii bucurau. Si stateam si ma gandeam cum este ca dupa o relatie relativ nici lunga nici scurta, de la cateva luni la 1 poate 2-3 ani, 2 persoane sa se comporte atat de diferit una fata de cealalta? Stai cu o persoana x timp, ai sentimente pentru acea persoana si lucrurile la un moment dat se termina. Pentru ca unul doreste acest lucru (extrem de putine cazuri in care cei doi sa ajunga la aceeasi intelegere) si asa se pune un punc. Ok inteleg nu mai vrei, nu poti obliga persoana. Insa stiu ca oamenii se schimba, mai ales dupa o relatie tumultoasa. Unii in bine, altii in mai putin bine. Insa este ciudat cand stai si te gandesti ca „Uite am fost cu aceasta persoana. A fost foarte frumos. Insa eu am fost cu cel de acum x timp, pe cand eram impreuna, nu cu cel de acum.”. E pacat ca lucrurile devin altfel, ca de multe ori nu se ramane cu o prietenie, ci doar cu reprosuri, poate chiar nici acestea. Si nu imi place. Pentru ca sutele, miile de clipe petrecute impreuna au fost si inca mai exista, chiar daca sub forma de amintire. O relatie s-a terminat, de ce nu se incearca sa se ramana cu lucrurile bune din timpul acesteia si cu aceeasi ideea de cand erati impreuna, ca esti de treaba, ca faci asta bine si asta nu prea, ca in fond tu ai fost cel cu care am impartit o particica din copilariea, adolescentaa, maturitatea mea?

Acum na, fiecare face ce vrea, desi unele lucruri nu mi se par prea ok din mai multe puncte de vedere. Sper sa va bucurati de melodia de mai sus si cat mai mult de partenerul de viata.